Avem aici nu orice linte, ci linte de Puy. Fițe și figuri, da. Și totuși, ce e cu lintea asta? Păi e un soi de linte, care nu știu dacă e mai șmecheră, dar cică e mai gustoasă și mai arătoasă decât surorile ei verzi, roșii, galbene și chiar negre. O fi de la faptul că vine chiar din Franța, din regiunea Puy și-și păstrează forma chiar și după ce e fiartă. E un fel de regină a lintei, delicatesă. Așa, după ce am găsit-o, că nu se găsește chiar pe toate cărările, am pus-o într-un vas cu apă cam jumătate de oră, am luat câteva ciuperci, vreo 10, o cană de nuci, o crenguță de rozmarin și am făcut așa:
Mai întâi le-am pozat în fel și chip, deși nu era obligatoriu, dar am zis ca ajută la self-esteem-ul ingredientelor. Apoi am luat lintea și am pus-o la fiert vreo 30-40 minute, între timp m-am ocupat de ciuperci. Îmbăiate si tăiate felii le-am pus într-o tigaie, niște fire de praz, o linguriță de turmeric, le-am călit 10 minute. Nucile hidratate le-am fărâmițat în robot, au urmat ciupercile și la sfârșit lintea. 2 linguri de ulei, sare și piper după gust, puțin suc de lămâie, vrum-vrum și gata.
Unii spun că pateul ăsta ar aduce la gust cu clasicul foie gras.
Eu zic doar că a fost excelent. Voi ziceți ce vreți.
Alternativ & Verde 